\u00cen acest context, reconstruc\u021bia chirurgical\u0103 preimplantar\u0103<\/em><\/strong> a devenit crucial\u0103 \u00een abordarea diferitelor probleme, cum ar fi retrac\u021bia gingival\u0103<\/a><\/strong> \u0219i \u021besutul insuficient din jurul dintelui. Motiva\u021bia principal\u0103 din spatele acestei cerin\u021be este de a ob\u021bine o cantitate ideal\u0103 de gingie \u0219i os pentru a sus\u021bine restaur\u0103rile sau implanturile din jur. Reconstruc\u021bia \u021besuturilor moi<\/strong> \u0219i dure poate fi necesar\u0103 pentru a crea o baz\u0103 stabil\u0103 pentru plasarea \u0219i restaurarea cu succes a implantului dentar.<\/p>\n\n\n\n Standardul actual de \u00eengrijire pentru recesiunea gingival\u0103 \u0219i defectele \u021besuturilor moi asociate implic\u0103 de obicei tehnici de chirurgie plastic\u0103 parodontal\u0103. Aceste tehnici folosesc adesea grefe autologe de \u021besut moale, inclusiv grefe gingivale libere (FGG) \u0219i grefe de \u021besut conjunctiv (CTG), recoltate de la pacient. Dar, pot fi utilizate \u0219i proceduri precum lambourile avansate coronal \u0219i grefele pediculare, utiliz\u00e2nd \u021besuturi gingivale fie de la acela\u0219i dinte, fie de la unul adiacent. <\/p>\n\n\n\n \u00cen medicina regenerativ\u0103, se folosesc diferite tipuri de celule pentru a repara, \u00eenlocui, regenera \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi func\u021bia \u021besuturilor sau organelor. Aceste celule includ celule stem embrionare<\/strong> (ESC), care au poten\u021bialul de a se diferen\u021bia \u00een orice tip de celule; celule stem adulte, cum ar fi celulele stem mezenchimale<\/strong> (MSC) g\u0103site \u00een m\u0103duva osoas\u0103, \u021besutul adipos \u0219i pulpa dentar\u0103, cunoscute pentru capacitatea lor de a se diferen\u021bia \u00eentr-o varietate de tipuri de \u021besut, inclusiv os, cartilaj \u0219i gr\u0103sime; \u0219i celule stem pluripotente induse<\/strong> (iPSC), care sunt celule adulte reprogramate \u00eentr-o stare asem\u0103n\u0103toare celulelor stem embrionare, capabile s\u0103 se diferen\u021bieze \u00een multe tipuri diferite de celule. <\/p>\n\n\n\n \u00cen structura complex\u0103 a \u021besuturilor gingivale, o gam\u0103 divers\u0103 de tipuri de celule contribuie \u00een mod colectiv la natura lor. Tipurile de celule cel mai frecvent utilizate includ celule stem ale ligamentului parodontal<\/strong> (PDLSC), celule stem mezenchimale gingivale<\/strong> (GMSC) \u0219i celule stem mezenchimale derivate din m\u0103duva osoas\u0103<\/strong> (BMSC).<\/p>\n\n\n\n Aceste celule sunt deosebit de apreciate pentru capacitatea lor de a promova regenerarea \u021besuturilor parodontale, inclusiv gingia, ligamentul parodontal \u0219i osul alveolar. PDLSC-urile sunt cruciale pentru rolul lor \u00een regenerarea ligamentului parodontal \u0219i a structurilor de sus\u021binere ale din\u021bilor. <\/p>\n\n\n\n GMSC-urile, recoltate din gingie, sunt avantajoase datorit\u0103 accesibilit\u0103\u021bii, capacit\u0103\u021bii proliferative \u0219i poten\u021bialului de diferen\u021biere \u00een mai multe tipuri de celule, contribuind \u00een mod semnificativ la repararea \u0219i regenerarea \u021besutului gingival. <\/p>\n\n\n\n Aceste celule faciliteaz\u0103 repararea structural\u0103 a \u021besuturilor deteriorate \u0219i secret\u0103 factori bioactivi care moduleaz\u0103 r\u0103spunsul imunitar \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc vindecarea, f\u0103c\u00e2ndu-le esen\u021biale \u00een dezvoltarea strategiilor eficiente de regenerare gingival\u0103 \u00een<\/strong> stomatologia regenerativ\u0103<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n \u021aesuturile dentare reparatorii au fost create \u00eenainte de conceperea ingineriei tisulare. De exemplu, s-a demonstrat c\u0103 produc\u021bia de dentin\u0103 este indus\u0103 de hidroxid de calciu \u00een procedurile de acoperire a pulpei \u00een anii 1980, de\u0219i mecanismele de baz\u0103 r\u0103m\u00e2n evazive. <\/p>\n\n\n\n Regenerarea ghidat\u0103 a \u021besuturilor a fost folosit\u0103 cu succes pentru a regenera \u021besuturile parodontale \u0219i a devenit o terapie clinic\u0103 de succes \u0219i disponibil\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103. Apari\u021bia ingineriei \u021besuturilor dentare<\/em><\/strong> a rezultat din cererea de \u021besut dentar pe baz\u0103 biologic\u0103 \u0219i de \u00eenlocuire a dintelui \u00eentreg \u0219i a fost posibil\u0103 datorit\u0103 \u00eembin\u0103rii mai multor \u0219tiin\u021be. Conceptul care st\u0103 la baza ingineriei tisulare este de a utiliza popula\u021bii de celule progenitoare extinse ex vivo, sau celule stem, \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bate \u0219i crescute \u00een materiale biocompatibile de sprijin implantate \u00eentr-un mediu adecvat, pentru a crea \u021besut func\u021bional.<\/p>\n\n\n\n Celulele stem<\/em><\/strong> sunt considerate celule clonogene care prezint\u0103 capacitatea de auto-re\u00eennoire \u0219i diferen\u021biere. Celulele stem pot fi \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een dou\u0103 tipuri principale, adic\u0103 celule stem embrionare (ESC) \u0219i celule stem adulte. ESC-urile umane promit o surs\u0103 regenerabil\u0103 de celule progenitoare care pot fi induse s\u0103 se diferen\u021bieze \u00een precursori ai oric\u0103rui tip de celule. Cu toate acestea, entuziasmul cu privire la utilizarea ESC este atenuat de preocup\u0103rile cu privire la posibilele propriet\u0103\u021bi tumorigene \u0219i maligne poten\u021bial prezentate de ESC nediferen\u021biate atunci c\u00e2nd sunt implantate \u00een locuri ectopice, \u00eempreun\u0103 cu problemele etice privind utilizarea ESC-urilor umane.<\/p>\n\n\n\n P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, se presupunea, \u00een general, c\u0103 celulele stem din \u021besuturile adulte erau limitate la soarta celulelor specifice. Cu toate acestea, s-a demonstrat c\u0103 celulele stem adulte recoltate din m\u0103duva osoas\u0103, \u021besuturile hematopoietice, neuronale \u0219i mezenchimale se diferen\u021biaz\u0103 \u00een tipuri de celule care sunt derivate din mai multe straturi germinale, o caracteristic\u0103 denumit\u0103 plasticitate<\/em>. <\/p>\n\n\n\n Plasticitatea celulelor stem adulte r\u0103m\u00e2ne o problem\u0103 controversat\u0103, din cauza lipsei actuale a unui num\u0103r adecvat de markeri de diferen\u021biere definitivi, precum \u0219i a lipsei de protocoale \u0219i rezultate reproductibile \u00een mod fiabil. De\u0219i r\u0103m\u00e2n probleme cu privire la poten\u021bialul tumorigen posibil al celulelor transfectate retroviral, metode \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite de transfec\u021bie f\u0103r\u0103 virus sunt \u00een prezent investigate pentru a elimina aceast\u0103 \u00eengrijorare.<\/p>\n\n\n\n Astfel, crearea celulelor iPS prezint\u0103 oportunit\u0103\u021bi extraordinare pentru dezvoltarea de terapii stomatologice.<\/p>\n\n\n\n Capacitatea din\u021bilor umani de a forma dentina reparatoare ca r\u0103spuns la carii profunde \u0219i traume u\u0219oare sugereaz\u0103 c\u0103 celulele progenitoare prezente \u00een pulpa dentar\u0103 complet dezvoltat\u0103 p\u0103streaz\u0103 capacitatea de a forma odontoblaste func\u021bionale, care pot produce \u021besuturi dure asem\u0103n\u0103toare dentinei. <\/p>\n\n\n\n Teoria este c\u0103 aceste celule progenitoare mezenchimale nediferen\u021biate existente \u00een pulpa dentar\u0103 au capacitatea de a se diferen\u021bia \u00een celule asem\u0103n\u0103toare odontoblastelor \u0219i de a forma dentina nou\u0103 ca r\u0103spuns la leziunile dentare<\/em><\/strong>. Pentru a \u00een\u021belege mai bine capacit\u0103\u021bile de regenerare a din\u021bilor, au fost identificate \u0219i caracterizate mai multe popula\u021bii de celule stem dentare (DSC). S-a demonstrat c\u0103 celulele pulpei dentare umane, derivate din dezvoltarea molarilor trei \u0219i cultivate \u00een condi\u021bii de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a mineraliz\u0103rii, formeaz\u0103 celule asem\u0103n\u0103toare odontoblastelor care produc dentina \u0219i, de asemenea, exprim\u0103 markerul neuronal nestin. <\/p>\n\n\n\n Studii similare au ar\u0103tat c\u0103 celulele stem ale pulpei dentare umane (DPSC) ar putea fi derivate din pulpa dentar\u0103 adult\u0103 \u0219i capacitatea de a forma colonii \u00een cultur\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 prezint\u0103 capacitatea de a forma \u021besuturi mineralizate, DPSC-urile pot exprima markeri neuronali \u0219i au, de asemenea, poten\u021bialul de a se diferen\u021bia \u00een adipocite. <\/p>\n\n\n\n Avantajul din\u021bilor este c\u0103 ace\u0219tia sunt unul dintre cele mai accesibile organe din care s\u0103 ob\u021bin\u0103 celule stem, iar DPSC-urile pot fi crioconservate \u00een timp ce \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 capacitatea de diferen\u021biere multipoten\u021bial\u0103. Prin urmare, MSC-urile dentare pot furniza probabil o popula\u021bie autolog\u0103 de celule stem derivate din celulele crestei neurale \u00een scopuri terapeutice relevante clinic la oameni.<\/p>\n\n\n\n O alt\u0103 popula\u021bie unic\u0103 de celule stem izolate din din\u021bii umani se g\u0103se\u0219te la v\u00e2rful r\u0103d\u0103cinii dintelui. Aceste celule sunt numite DSC-uri ale papilei apicale (SCAP) \u0219i s-a demonstrat c\u0103 se diferen\u021biaz\u0103 at\u00e2t \u00een \u200b\u200bodontoblaste, c\u00e2t \u0219i \u00een adipocite. Poten\u021bialul de proliferare mai mare al SCAP \u00een compara\u021bie cu DPSC-urile face ca aceast\u0103 popula\u021bie de celule s\u0103 fie adecvat\u0103 pentru regenerarea pe baz\u0103 de celule \u0219i, de preferin\u021b\u0103, pentru formarea r\u0103d\u0103cinilor.<\/p>\n\n\n\n \u00cen comun cu pulpa dentar\u0103, ligamentul parodontal (PDL) \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 capacitatea limitat\u0103 de a se regenera ca r\u0103spuns la traumatisme u\u0219oare. <\/p>\n\n\n\n Celulele stem PDL (PDLSC) umane prezint\u0103 caracteristici ale markerilor de suprafa\u021b\u0103 celular\u0103 \u0219i poten\u021bial de diferen\u021biere similare cu celulele stem stromale ale m\u0103duvei osoase \u0219i cu DPSC-urile. \u00cen condi\u021bii de cultur\u0103 definite, PDLSC-urile sunt multipotente \u0219i prezint\u0103 capacitatea de a se diferen\u021bia \u00een celule asem\u0103n\u0103toare cementoblastelor, adipocite \u0219i fibroblaste.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 ce PDLSC-urile au fost transplantate \u00een \u0219oareci imunocompromi\u0219i, s-au format structuri asem\u0103n\u0103toare cementului\/PDL. PDLSC-urile umane s-au extins ex vivo \u0219i s-au \u00eens\u0103m\u00e2n\u021bat \u00een schele tridimensionale (burete de fibrin\u0103, substituen\u021bi deriva\u021bi \u200b\u200bdin bovine) au demonstrat c\u0103 genereaz\u0103 os.<\/p>\n\n\n\n De asemenea, s-a demonstrat c\u0103 aceste celule p\u0103streaz\u0103 propriet\u0103\u021bile celulelor stem \u0219i capacitatea de regenerare a \u021besuturilor chiar \u0219i dup\u0103 recuperarea din \u021besutul primar uman \u00eenghe\u021bat solid. Aceste descoperiri sugereaz\u0103 c\u0103 PDLSC-urile crioconservate din din\u021bii extra\u0219i s-ar putea dovedi utile pentru aplica\u021bii terapeutice relevante din punct de vedere clinic \u00een viitor.<\/p>\n\n\n\n Foliculul dentar a fost mult timp considerat un \u021besut multipotent, pe baza capacit\u0103\u021bii sale de a genera cement, os \u0219i PDL din \u021besutul fibros derivat din ectomezenchim. Celulele foliculului dentar bovin prezint\u0103 capacitatea de a forma cementoblasti atunci c\u00e2nd sunt transplantate la \u0219oareci cu imunodeficien\u021b\u0103.\u00a0<\/p>\n\n\n\n Analizele ulterioare au relevat natura eterogen\u0103 a popula\u021biilor de celule \u00een dezvoltarea foliculilor dentari, prin analiza capacit\u0103\u021bilor de mineralizare in vitro \u0219i caracterizarea modelelor de exprimare a genei factorului de cre\u0219tere \u0219i a proteinei matricei din mai multe linii celulare de foliculi dentari derivate clonal cultivate folosind condi\u021bii identice. DSC-urile au fost identificate \u00een foliculii dentari ai molarilor prin colorarea Hoechst, colorarea cu fosfataz\u0103 alcalin\u0103, expresia markerilor de celule stem ale popula\u021biei laterale \u0219i capacitatea demonstrat\u0103 de a se diferen\u021bia nu numai \u00een osteoblaste\/cementoblaste, ci \u0219i \u00een adipocite \u0219i neuroni.<\/p>\n\n\n\n Ameloblastele derivate din ectoderm oral sunt incapabile s\u0103 prolifereze sau s\u0103 se regenereze odat\u0103 ce au atins stadiul de maturare de dezvoltare. Incisivii de \u0219oarece \u0219i molarii \u00een cre\u0219tere continu\u0103 la unele specii de mamifere prezint\u0103 popula\u021bii \u00een continu\u0103 re\u00eennoire de reticul stelat, stratul intermediar \u0219i celulele epiteliale ale smal\u021bului exterior din jurul smal\u021bului derivat din \u021besuturi ale organelor smal\u021bului, oferind o surs\u0103 de \u021besuturi de recoltat pentru caracterizarea celulelor stem epiteliale dentare \u0219i a \u021besutului epitelial dentar.<\/p>\n\n\n\n Incisivii de \u0219oarece cu erup\u021bie continu\u0103 prezint\u0103 o ni\u0219\u0103 DSC epitelial\u0103 situat\u0103 la cap\u0103tul lor apical labial, cunoscut\u0103 sub numele de bucl\u0103 cervical\u0103, situat\u0103 la jonc\u021biunea epiteliului smal\u021bului intern \u0219i epiteliului smal\u021bului exterior la v\u00e2rful organului smal\u021bului. Ansa cervical\u0103 este considerat\u0103 a fi o regiune determinant\u0103 care regleaz\u0103 odontogeneza, pe baza capacit\u0103\u021bii sale de a produce at\u00e2t smal\u021b, c\u00e2t \u0219i dentin\u0103.<\/p>\n\n\n\n Observa\u021biile morfologice timpurii au ar\u0103tat c\u0103 majoritatea celulelor mitotice au fost localizate \u00een epiteliul intern al smal\u021bului \u0219i stratul intermediar, \u00een timp ce reticulul stelat \u0219i epiteliul extern al smal\u021bului au prezentat o activitate proliferativ\u0103 relativ redus\u0103. Recent, o structur\u0103 specializat\u0103 situat\u0103 \u00een regiunea apical\u0103 a ansei cervicale labiale \u00een incisivii de \u0219oarece a fost caracterizat\u0103 \u0219i numit\u0103 \u201emuguri apical\u201d. S-a sugerat c\u0103 mugurii apicali ac\u021bioneaz\u0103 ca \u0219i compartimente epiteliale care con\u021bin DSC care s-ar putea diferen\u021bia \u00een ameloblaste prin interac\u021biunea cu celulele mezenchimale adiacente, inclusiv DPSC.<\/p>\n\n\n\n Regenerarea \u021besutului parodontal<\/em><\/strong> reprezint\u0103 scopul final al terapiei parodontale \u0219i presupune formarea tuturor componentelor parodontului, inclusiv gingia, PDL, cementul dentar \u0219i osul alveolar. La \u00eenceputul anilor 1980, \u00eencerc\u0103rile de regenerare a \u021besuturilor parodontale s-au concentrat \u00een mare parte pe terapii menite s\u0103 demineralizeze \u021besutul de cement al r\u0103d\u0103cinii dentare pentru a expune fibrele de colagen subiacente, cu care fibrele de colagen nou formate s-ar putea integra ulterior. Cu toate acestea, aceast\u0103 procedur\u0103 a provocat adesea anchiloz\u0103 \u0219i resorb\u021bia r\u0103d\u0103cinii dentare \u0219i astfel procedura a e\u0219uat.<\/p>\n\n\n\n O alt\u0103 abordare a regener\u0103rii parodontale a fost introducerea grefelor osoase \u00een locul defectului parodontal. De\u0219i utilizarea unor astfel de materiale de grefare pentru repararea clinic\u0103 a defectelor parodontale a dus la niveluri crescute de ata\u0219are a \u021besuturilor parodontale \u0219i la dovezi radiografice de umplere osoas\u0103, evaluarea histologic\u0103 a relevat de obicei c\u0103 aceste materiale au o capacitate osteoinductiv\u0103 redus\u0103 \u0219i, \u00een general, p\u0103reau a fi \u00eenconjurate de \u021besut conjunctiv fibros dens, mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u021besutul parodontal organizat.<\/p>\n\n\n\n \u00cen ultimii ani, regenerarea ghidat\u0103 a \u021besuturilor<\/a> <\/strong>a devenit chirurgia standard pentru regenerarea \u021besutului parodontal<\/strong>. Aceast\u0103 procedur\u0103 implic\u0103 aplicarea unei membrane biocompatibile peste defectul parodontal de la suprafa\u021ba r\u0103d\u0103cinii p\u00e2n\u0103 la osul alveolar adiacent, adesea \u00een combina\u021bie cu o gref\u0103 osoas\u0103<\/a><\/strong>. Membrana de barier\u0103 \u00eempiedic\u0103 epiteliul nedorit \u0219i \u021besutul conjunctiv gingival s\u0103 intre \u00een locul de vindecare, promov\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp repopularea locului defect de c\u0103tre celulele care migreaz\u0103 din PDL.<\/p>\n\n\n\n Succesul destul de restr\u00e2ns al acestei abord\u0103ri i-a determinat pe oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 s\u0103 dezvolte metode de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a acestei terapii, prin ad\u0103ugarea de factori de cre\u0219tere exogeni \u0219i prin terapia cu celule stem<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n Bibliografie: National Library of Medicine (ncbi.nlm.nih.gov); onlinelibrary.wiley.com<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Metodele tradi\u021bionale de tratare a edenta\u021biei recomand\u0103 terapia complet\u0103 a protezelor dentare, care este \u00eens\u0103 asociat\u0103 cu complica\u021bii cum ar fi stomatita indus\u0103 de proteze, hiperplazia \u021besuturilor moi, ulcere traumatice, percep\u021bia alterat\u0103 a gustului etc. De asemenea, este bine cunoscut faptul c\u0103 pierderea din\u021bilor duce la resorb\u021bia osului alveolar. Prin urmare, necesitatea unor terapii alternative […]<\/p>\n","protected":false},"author":197,"featured_media":23564,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"categories":[443],"tags":[409,406,414,435,433],"class_list":["post-23563","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-articole","tag-boala-parodontala","tag-implant-dentar","tag-implantologie-dentara","tag-medicina-regenerativa","tag-reconstructia-tesuturilor-moi"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/32academy.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23563","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/32academy.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/32academy.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/32academy.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/197"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/32academy.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=23563"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/32academy.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/23563\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/32academy.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/23564"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/32academy.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=23563"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/32academy.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=23563"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/32academy.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=23563"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}Biofabricarea \u021besuturilor gingivale<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
Ingineria celulelor stem dentare \u0219i a \u021besutului dentar<\/strong><\/h2>\n\n\n\n
![\"reconstructia](\"https:\/\/32academy.com\/wp-content\/uploads\/2024\/09\/image.jpeg\")
<\/figure>\n\n\n\nCelulele stem din pulpa dentar\u0103<\/h3>\n\n\n\n
Celulele stem ale ligamentului parodontal<\/h3>\n\n\n\n
Celulele stem ale foliculului dentar<\/h3>\n\n\n\n
Celulele stem epiteliale dentare<\/h3>\n\n\n\n