De la prima publicare a lucrărilor lui Boyne și James în 1980, tehnica de ridicare a sinusului a rămas practic neschimbată timp de 25 de ani. De atunci, apariția bisturiului piezoelectric, aportul concentratelor plachetare și tehnicile de lambou osos repoziționat au făcut ca această chirurgie să evolueze, permițând în același timp reducerea complicațiilor și îmbunătățirea rezultatelor tehnicii laterale.
În 2018, o întâlnire de consens la inițiativa Societății Franceze de ORL a permis stabilirea unor recomandări de bune practici pe care chirurgii care efectuează această intervenție trebuie să le urmeze. Studiul literaturii internaționale a arătat că indicațiile pentru abordarea laterală ar trebui reduse în favoarea implanturilor scurte și a tehnicii crestei.
Această abordare crestală a suferit, de asemenea, multiple evoluții de la publicarea tehnicii originale a lui Summers. Tehnica de osteodensificare a lui Salah Huwais este probabil cea mai interesantă îmbunătățire adusă recent acestei chirurgii.
Prezentarea va avea scopul de a permite fiecărui practician să cunoască bunele practici în chirurgia sinusurilor și va detalia, pas cu pas, 3 tehnici de ridicare laterală a sinusurilor, cu dificultate tehnică progresivă, care să fie alese în funcție de nivelul de experiență chirurgicală al chirurgului.
Meniu
